# Fier

> Fierul este esențial pentru producerea hemoglobinei în globulele roșii, care transportă oxigenul în tot organismul. Este crucial pentru producerea energiei, funcția musculară

*Source: [https://www.health3.app/biomarkers/ro/iron](https://www.health3.app/biomarkers/ro/iron)*

### Pe această pagină

- Ce măsoară
- Unități de măsură
- Intervale de referință
- Impact asupra sănătății
- Biomarkeri asociați
- Referințe științifice

## Ce este fierul?

Fierul este esențial pentru producerea hemoglobinei în globulele roșii, care transportă oxigenul în tot organismul. Este crucial pentru producerea energiei, funcția musculară și sănătatea sistemului imunitar. Nivelurile adecvate de fier asigură transportul eficient al oxigenului, funcția cognitivă și vitalitatea generală.

**Deficitul de fier** duce la anemie, marcată de simptome precum oboseală, slăbiciune, paloarea pielii și, în cazuri severe, probleme cardiace. Cauzele includ aport alimentar insuficient, pierderi cronice de sânge sau tulburări de malabsorbție, cu prevalență în rândul femeilor de vârstă reproductivă, al femeilor însărcinate și al persoanelor cu aport scăzut de fier.

Absorbția fierului este influențată de diverși factori alimentari. **Vitamina C îmbunătățește absorbția fierului, în special a fierului non-hemic din surse vegetale. Deficitul de riboflavină (vitamina B2) poate afecta absorbția fierului. Taninurile, fitații și polifenolii din alimente precum ceaiul și cerealele integrale pot inhiba absorbția fierului.** **Prezența fierului hemic într-o masă crește absorbția fierului non-hemic. Sănătatea gastrointestinală și minerale precum cuprul și zincul joacă, de asemenea, roluri în metabolismul fierului**. **Vitamina A joacă un rol în metabolismul fierului și poate ajuta la ameliorarea anemiei prin deficit de fier.**

**Supraîncărcarea cu fier**, sau hemocromatoza, apare din cauza absorbției excesive de fier sau a unor afecțiuni genetice, provocând leziuni ale organelor. Simptomele includ dureri articulare, dureri abdominale și oboseală. Nivelurile de fier sunt gestionate prin dietă, suplimentare în caz de deficit, sau flebotomie și chelare în caz de supraîncărcare. Gestionarea alimentară implică echilibrarea alimentelor bogate în fier cu factorii care favorizează și inhibă absorbția fierului, ținând cont de nevoile alimentare individuale și de afecțiunile de sănătate. Monitorizarea regulată este crucială pentru cei expuși riscului de deficit sau de supraîncărcare.

Factori care susțin niveluri sănătoase de **fier**:

- O varietate de alimente bogate în fier, incluzând carne slabă, carne de pasăre și pește pentru fierul hemic, și leguminoase, verdețuri cu frunze și cereale fortificate pentru fierul non-hemic, susține niveluri sănătoase.
- Asocierea alimentelor vegetale bogate în fier cu surse de vitamina C (de ex. citrice, ardei gras) îmbunătățește absorbția fierului non-hemic.
- Alimentele sau suplimentele bogate în calciu consumate în același timp cu mesele bogate în fier sunt cel mai bine de evitat, deoarece calciul poate interfera cu absorbția fierului.
- Ceaiul sau cafeaua se consumă cel mai bine între mese, mai degrabă decât împreună cu alimentele bogate în fier, deoarece taninurile pot inhiba absorbția fierului.
- Includerea **alimentelor bogate în vitamina A** în dietă poate susține metabolismul fierului.
- Pentru persoanele expuse riscului de deficit de fier (de ex. femei la menstruație, vegetarieni), suplimentarea cu fier sub supraveghere medicală poate fi luată în considerare.
- O sănătate intestinală bună este utilă, deoarece joacă un rol în absorbția și metabolismul fierului.
- Analizele de sânge regulate pentru verificarea nivelurilor de fier sunt recomandate, în special pentru cei expuși riscului de deficit sau de supraîncărcare.

## Unități de măsură

Fierul poate fi măsurat în: mg/L, mmol/L, ng/mL, µg/100mL, µg/dL, µg/L, µg%, µmol/L

## Intervale de referință în funcție de vârstă și sex

Intervalele de referință reprezintă valori tipice pentru persoanele sănătoase. Furnizorul dumneavoastră de servicii medicale trebuie să interpreteze rezultatele dumneavoastră specifice.

| Interval de vârstă | Sex | Unitate | Optim | Normal | Sursă |
| --- | --- | --- | --- | --- | --- |
| Toate vârstele | Femeie | µg/dL | - | 60 - 160 | Pagana, 2019 |
| Toate vârstele | Bărbat | µg/dL | - | 80 - 180 | Pagana, 2019 |

## Biomarkeri asociați

- [**Receptor solubil al transferinei (sTfR)**](https://www.health3.app/biomarkers/stfr)

 Reflectă necesarul total de fier celular. sTfR crește în eritropoieza cu deficit real de fier și nu este afectat de inflamație, ceea ce îl face complementul cheie al feritinei într-un panel modern de anemie.
- [**Cupru (Liber)**](https://www.health3.app/biomarkers/copper_free)

 Cuprul este esențial pentru absorbția fierului din intestin[Reeves, 2004]. Atât deficitul, cât și excesul său afectează absorbția fierului[Lee, 1968].
- [**Cupru (Total)**](https://www.health3.app/biomarkers/copper_total)

 Cuprul este esențial pentru absorbția fierului din intestin[Reeves, 2004]. Atât deficitul, cât și excesul său afectează absorbția fierului[Lee, 1968].
- [**Feritină**](https://www.health3.app/biomarkers/ferritin)

 Feritina este principala proteină de stocare a fierului în celule, feritina serică fiind cel mai fiabil indicator al rezervelor de fier din organism. Relația este fundamentală: nivelurile de feritină reflectă direct capacitatea de stocare și disponibilitatea fierului.[Wang, 2010]

## Referințe academice

1. DeMars LC and Reeves PG. Copper deficiency reduces iron absorption and biological half-life in male rats (2004). *J Nutr*. [DOI: 10.1093/jn/134.8.1953](https://doi.org/10.1093/jn/134.8.1953)
2. Pagana KD, Pagana TJ, and Pagana TN. Mosby’s Diagnostic & Laboratory Test Reference (2019). *Mosby’s Diagnostic & Laboratory Test Reference*.
3. Chew F. and Mejia L. A.. Hematologic effect of supplementing anemic children with vitamin A alone and in combination with iron (1992). *The American Journal of Clinical Nutrition*. [DOI: 10.1093/ajcn/48.3.595](https://doi.org/10.1093/ajcn/48.3.595)
4. Arredondo M, Martínez R, Núñez M. T., Olivares M., and Ruz M. Inhibition of iron and copper uptake by iron copper and zinc (2006). *Biological Research*. [DOI: 10.4067/S0716-97602006000100011](https://doi.org/10.4067/S0716-97602006000100011)
5. Neidlein S., Pourhassan M., and Wirth R.. Iron deficiency, fatigue and muscle strength and function in older hospitalized patients (2021). *Eur J Clin Nutr*. [DOI: 10.1038/s41430-020-00742-z](https://doi.org/10.1038/s41430-020-00742-z)
6. Cook J. D. and Monsen E. R.. Vitamin C, the common cold, and iron absorption (1991). *Am J Clin Nutr*. [DOI: 10.1093/ajcn/30.2.235](https://doi.org/10.1093/ajcn/30.2.235)
7. Jáuregui-Lobera I. Iron deficiency and cognitive functions (2014). *Neuropsychiatr Dis Treat*. [DOI: 10.2147/NDT.S72491](https://doi.org/10.2147/NDT.S72491)
8. Ali U, Bahattin A, İlknur P, Mehmet S, Murat S, Serdal K, Tunahan U, and Süleyman D. Assessment of subjective sleep quality in iron deficiency anaemia (2015). *Afr Health Sci*. [DOI: 10.4314/ahs.v15i2.40](https://doi.org/10.4314/ahs.v15i2.40)
9. Zimmermann MB and Köhrle J. The impact of iron and selenium deficiencies on iodine and thyroid metabolism (2002). *Thyroid*. [Vezi sursa](https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12487769/)
10. Beard JL and Murray-Kolb LE. Iron treatment normalizes cognitive functioning in young women (2007). *Am J Clin Nutr*. [DOI: 10.1093/ajcn/85.3.778](https://doi.org/10.1093/ajcn/85.3.778)
11. Gómez M and Soyano A. Participación del hierro en la inmunidad y su relación con las infecciones [Role of iron in immunity and its relation with infections] (1999). *Arch Latinoam Nutr*. [Vezi sursa](https://www.alanrevista.org/ediciones/1999/suplemento-2/art-7/)
12. Wang W. Serum ferritin: Past, present and future (2010). *Biochim Biophys Acta*. [Vezi sursa](https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20304033/)
13. Banasiak Waldemar, Jankowska Ewa., Kasztura Monika, Ponikowski Piotr, Stugiewicz Magdalena, and Tkaczyszyn Michal. The influence of iron deficiency on the functioning of skeletal muscles: experimental evidence and clinical implications (2016). *European journal of heart failure*. [DOI: 10.1002/ejhf.467](https://doi.org/10.1002/ejhf.467)
14. Crichton RR, Della Corte L, Dexter DT, Srai SK, Taylor DL, and Ward RJ. Iron and the immune system (2011). *Basic Neurosciences, Genetics and Immunology*. [DOI: 10.1007/s00702-010-0479-3](https://doi.org/10.1007/s00702-010-0479-3)
15. Ipsiroglu OS, Leung W, McWilliams S, Singh I, and Stockler S. Iron deficiency and sleep - A scoping review (2020). *Sleep Med Rev*. [DOI: 10.1016/j.smrv.2020.101274](https://doi.org/10.1016/j.smrv.2020.101274)
16. Cartwright GE, Lee GR, Lukens JN, and Nacht S. Iron metabolism in copper-deficient swine (1968). *J Clin Invest*. [DOI: 10.1172/JCI105891](https://doi.org/10.1172/JCI105891)
17. Abadi A, Moshtaaghi M, Shahbaazi SH, Vahdat Shariatpanaahi M, and Vahdat Shariatpanaahi Z. The relationship between depression and serum ferritin level (2007). *Eur J Clin Nutr*. [DOI: 10.1038/sj.ejcn.1602542](https://doi.org/10.1038/sj.ejcn.1602542)
18. Christian P, Fishman S. M., and West KP Jr. The role of vitamins in the prevention and control of anaemia (2000). *Public Health Nutrition*. [DOI: 10.1017/s1368980000000173](https://doi.org/10.1017/s1368980000000173)
19. Murray-Kolb LE and Scott SP. Iron Status Is Associated with Performance on Executive Functioning Tasks in Nonanemic Young Women (2016). *J Nutr*. [DOI: 10.3945/jn.115.223586](https://doi.org/10.3945/jn.115.223586)
20. Brune M., Hallberg L., and Rossander L.. The role of vitamin C in iron absorption (1982). *International Journal for Vitamin and Nutrition Research. Supplement*. [Vezi sursa](https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2507689/)

### ⚠️ Informații medicale importante

Această pagină de referință are scop exclusiv educativ și nu înlocuiește sfatul, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist.

Intervalele de referință variază de la un laborator la altul. Rezultatele de laborator trebuie întotdeauna analizate împreună cu un furnizor de servicii medicale calificat.