# Vitamina K

> Vitamina K este o vitamină liposolubilă esențială pentru coagularea sângelui și sănătatea oaselor. Există în două forme principale: vitamina K1 (filochinonă), prezentă predomin

*Source: [https://www.health3.app/biomarkers/ro/vitamink](https://www.health3.app/biomarkers/ro/vitamink)*

### Pe această pagină

- Ce măsoară
- Unități de măsură
- Intervale de referință
- Impact asupra sănătății
- Biomarkeri asociați
- Referințe științifice

## Ce este vitamina K?

Vitamina K este o vitamină liposolubilă esențială pentru coagularea sângelui și sănătatea oaselor. Există în două forme principale: vitamina K1 (filochinonă), prezentă predominant în legumele verzi cu frunze, și vitamina K2 (menachinonă), prezentă în produsele de origine animală și alimentele fermentate. Vitamina K1 este implicată în principal în coagularea sângelui: activează proteinele necesare coagulării sângelui, prevenind sângerările excesive. Vitamina K2, pe de altă parte, contribuie la metabolismul osos și ajută la reglarea depunerii de calciu în oase și artere. Niveluri optime de vitamina K sunt esențiale pentru menținerea acestor funcții, iar deoarece este liposolubilă, necesită grăsimi alimentare pentru absorbție.

**Absorbția și eficacitatea vitaminei K pot fi influențate de grăsimile alimentare, vitaminele A și E, antioxidanți, sănătatea intestinală și minerale precum calciul și magneziul. O dietă echilibrată care include legume verzi, anumite uleiuri și alimente fermentate furnizează de obicei suficientă vitamina K. Aportul excesiv de vitamine A și E poate interfera cu absorbția vitaminei K, în special atunci când este administrat sub formă de suplimente în doze mari. Sănătatea intestinală este esențială, deoarece bacteriile intestinale produc vitamina K2, iar probioticele pot susține acest proces. Minerale precum calciul și magneziul acționează sinergic cu vitamina K pentru sănătatea oaselor.**

**Deficitul de vitamina K** este relativ rar, dar poate duce la creșterea sângerărilor sau hemoragii din cauza coagulării sângelui afectate. Simptomele deficitului includ apariția ușoară a vânătăilor, sângerări excesive din răni și timpi de coagulare prelungiți. Poate de asemenea să ducă la oase slăbite și la un risc crescut de osteoporoză și fracturi din cauza metabolismului osos afectat. Nou-născuții prezintă un risc mai mare de deficit de vitamina K, motiv pentru care li se administrează adesea o injecție de vitamina K la naștere. Factorii de risc pentru deficit la adulți includ tulburări de malabsorbție, utilizarea cronică a antibioticelor și diete extrem de sărace în vitamina K.

**Toxicitatea vitaminei K** este foarte neobișnuită și asociată în principal cu formele sintetice de vitamina K (precum menadiona). Aportul ridicat de vitamina K naturală din surse alimentare nu este cunoscut a provoca toxicitate și de obicei nu prezintă un risc pentru sănătate, chiar și în cantități mari. Cu toate acestea, vitamina K poate interacționa cu anumite medicamente, în special anticoagulante precum warfarina, deoarece poate contracara efectele acestora de subțiere a sângelui. Persoanele care iau astfel de medicamente trebuie să își gestioneze cu atenție aportul de vitamina K și să mențină un aport alimentar constant al vitaminei. O dietă care include legume verzi, anumite uleiuri și alimente fermentate poate furniza de obicei suficientă vitamina K pentru nevoile de sănătate.

Factori care susțin **niveluri sănătoase de vitamina K**:

- O varietate de alimente bogate în vitamina K consumate regulat susține niveluri sănătoase, inclusiv verdețuri cu frunze (spanac, varză kale, varză colț) pentru K1, și alimente fermentate (natto, brânză) și produse de origine animală pentru K2.
- **Grăsimile sănătoase** din dietă îmbunătățesc absorbția vitaminei K, precum uleiul de măsline sau avocado alături de verdețuri cu frunze.
- **Sănătatea intestinală susținută de alimente bogate în probiotice** sau suplimente promovează producția naturală de K2 în organism.
- **Suplimentarea excesivă cu vitamine A și E** poate interfera cu absorbția vitaminei K.

## Unități de măsură

Vitamina K poate fi măsurată în: ng/mL, nmol/L, µg/100mL, µg/dL, µg/L, µg%

## Intervale de referință în funcție de vârstă și sex

Intervalele de referință reprezintă valori tipice pentru persoane sănătoase. Un furnizor de servicii medicale interpretează rezultatele individuale.

| Interval de vârstă | Sex | Unitate | Optim | Normal | Sursă |
| --- | --- | --- | --- | --- | --- |
| Toate vârstele | Toate sexele | ng/mL | - | 0.13 - 1.19 | Rifai, 2023 |
| 26 - 44 | Toate sexele | nmol/L | - | 0.22 - 3.95 | Boegh, 2020 |
| 45 - 78 | Toate sexele | nmol/L | - | 0.35 - 3.7 | Boegh, 2020 |

## Biomarkeri asociați

- [**Calciu**](https://www.health3.app/biomarkers/calcium)

 Vitamina K joacă un rol crucial în metabolismul calciului. Activează proteinele care leagă calciul, asigurând o mineralizare osoasă corespunzătoare și prevenind calcificarea arterială. Această interacțiune este vitală pentru menținerea sănătății oaselor și a funcției cardiovasculare.[Khalil, 2021][Maresz, 2015]

## Referințe academice

1. Aghi A, Fusaro M, Gallieni M., Iervasi G, and Mereu MC. Vitamin K and bone (2017). *Clin Cases Miner Bone Metab*. [DOI: 10.11138/ccmbm/2017.14.1.200](https://doi.org/10.11138/ccmbm/2017.14.1.200)
2. Akbari AR, Alam B, Khalil Z, and Sharma H. The Medical Benefits of Vitamin K2 on Calcium-Related Disorders (2021). *Nutrients*. [DOI: 10.3390/nu13020691](https://doi.org/10.3390/nu13020691)
3. Boegh Andersen I, Brandslund I, Brasen CL, Madsen JS, and Schmedes A. In Search of Normality for Vitamin K1: Establishing Age-Dependent Reference Intervals in the Danish Population (2020). *J Appl Lab Med*. [DOI: 10.1093/jalm/jfaa017](https://doi.org/10.1093/jalm/jfaa017)
4. Rifai N.. Tietz Textbook of Laboratory Medicine (2023). *Elsevier*.
5. Maresz K. Proper Calcium Use: Vitamin K2 as a Promoter of Bone and Cardiovascular Health (2015). *Integr Med (Encinitas)*. [Vezi sursa](https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4566462/)
6. Booth SL, Colditz GA, Feskanich D, Rockett H, Weber P, and Willett WC. Vitamin K intake and hip fractures in women: a prospective study (1999). *Am J Clin Nutr*. [DOI: 10.1093/ajcn/69.1.74](https://doi.org/10.1093/ajcn/69.1.74)

### ⚠️ Informații medicale importante

Această pagină de referință are doar scop educativ și nu înlocuiește sfatul, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist.

Intervalele de referință variază de la un laborator la altul. Rezultatele de laborator trebuie analizate întotdeauna împreună cu un furnizor de servicii medicale calificat.
